Cosmin Popan

de pe scena de la motoare se vede cel mai bine. berile se iau cate doua-trei odata ca e mare coada. mai e una galeria, culcat, la metoc si hanul cu tei, dar numai atunci cand mucegaiul va fi suficient de copt ca sa miroasa cum trebuie. toate pe stomacul gol, incepand cu 6 juma. stiti si alte fetze noi prin locantele astea?

Exista adevaruri si adevaruri. Lumea este plina de oameni care cred ca stiu totul despre cei din jur, dar realitatea este ca ceea ce ne ramane necunoscut nu are margini. Adevarul despre noi este nesfarsit. La fel ca si minciunile.

Din Philip Roth, “Pata umana”.

Tentatia mare in astfel de de situatii este sa fii tortionar: cu un cleste in mana dreapta si cu tenacitatea in mana stanga, pana nu mai ramane nimic de scos din celalalt. Sau, iar asta e al dracului de greu, sa-l lasi pe arbitrul elegantei la timona. Serenity now, loazelor!

the knife – heartbeats

duminica dimineatza. redescoperit.

in timisoara, la supermarket, cozile sunt un pic mai mici decat in bucuresti, lumea cumpara mai programat, mai putin haotic. eu ma grabesc aproape fara motiv. “unde va grabiti?”, intreaba fata de la casa. “nu stiu. habar n-am. sunt din alta poveste, nu ma bagati in seama”.

Vineri seara am fost invitat la o petrecere, la un coleg de la serviciu. Eram vreo treizeci de insi, numai cadre medii cu varste intre douazeci si cinci si patruzeci de ani. La un moment dat, o pipita a inceput sa faca strip-tease. Si-a scos tricoul, apoi sutienul, pe urma fusta, totul cu niste fite incredibile. S-a invartit putin in chiloti, dupa care, nestiind ce sa mai faca, a inceput sa se imbrace din nou. Altminteri, e o fata care nu si-o trage cu nimeni. Ceea ce scoate in evidenta absurditatea comportamentului ei.

decupaj de nonsens. cu blocaje rasarite din cauza de prea multe cosmopolitanuri lucioase rasfoite fara trusa de prim ajutor.

e michel houellebecq, in primele randuri din “extinderea domeniului luptei”. angoase pariziene concentrate in 200 si ceva de pagini.